Curtea Constituțională a stabilit miercuri că între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție nu există un conflict juridic de natură constituțională în dosarul restanțelor salariale ale magistraților. Judecătorii constituționali au respins sesizarea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan.
Demersul șefului Guvernului a fost făcut după ce Înalta Curte a obținut în primă instanță obligarea Executivului și a Ministerului Finanțelor la plata unor drepturi salariale restante. Sumele provin din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
Nota de plată pentru Guvern
Restanțele sunt estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei, iar decizia CCR lasă deschisă calea pentru soluționarea definitivă a procesului de către Instanța supremă. Hotărârea finală a Înaltei Curți este așteptată după mai multe amânări.
La Ministerul Finanțelor au fost analizate scenarii privind impactul unei decizii favorabile magistraților. Juriștii instituției se tem că executarea obligațiilor ar putea fi însoțită de penalități de 1% pe zi din suma datorată, ceea ce ar însemna aproape 48-50 de milioane de lei zilnic.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a decis că Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuie să achite restanțele, inclusiv printr-o rectificare bugetară. Instituțiile ar avea la dispoziție 10 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pentru a o pune în aplicare.
- Penalitatea stabilită de instanță este de 1% din suma totală pentru fiecare zi de întârziere.
- Valoarea penalității ar ajunge la aproximativ 48 de milioane de lei pe zi.
- Instanța a prevăzut și o amendă zilnică de 20% din salariul minim brut pe economie.
Argumentele invocate de Bolojan
În luna iulie, Ilie Bolojan a susținut că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă în ceea ce privește stabilirea priorităților bugetare. Premierul interimar a afirmat că autoritatea judecătorească nu are competența tehnică și legitimitatea de a decide cum sunt distribuiți banii din bugetul general consolidat.
În opinia sa, obligarea Guvernului să aloce fonduri pentru un singur sector, cel al Justiției, afectează echilibrul bugetar național și reprezintă o ingerință directă în activitatea Executivului. CCR nu a acceptat însă argumentul existenței unui conflict constituțional între Guvern și Înalta Curte.