Economia mondială este prinsă între scumpirea energiei, accelerarea investițiilor în inteligența artificială și creșterea datoriei publice, a avertizat Kristalina Georgieva, directoarea generală a FMI. Declarația a fost făcută înaintea reuniunilor anuale ale FMI și Băncii Mondiale, programate săptămâna viitoare la Bangkok.
Potrivit Kristalinei Georgieva, cele trei riscuri majore pentru economia globală sunt:
- un șoc negativ de ofertă, provocat de reducerea disponibilității energiei pe fondul conflictelor din Orientul Mijlociu;
- un șoc pozitiv de cerere, alimentat de investițiile în inteligență artificială, dar care contribuie și la menținerea inflației;
- majorarea datoriei publice, care limitează ritmul de creștere și amplifică presiunile asupra prețurilor.
Impactul acestor evoluții diferă puternic de la o regiune la alta. Georgieva a arătat că boom-ul investițiilor în inteligența artificială nu ajunge în multe țări, în timp ce statele afectate de război ar urma să suporte cele mai mari reduceri ale estimărilor de creștere din următorul raport „World Economic Outlook”.
Printre țările vizate se află Ucraina, unde infrastructura civilă și economia au fost grav afectate. În aceeași categorie intră statele din zona Golfului, lovite de atacurile iraniene și de scăderea drastică a exporturilor de energie.
Prognozele depind de energie
FMI nu a precizat dacă își va revizui estimarea privind creșterea economiei mondiale în 2026. În luna iulie, instituția anticipa un avans de 3% în 2026 și o accelerare la 3,4% în 2027.
Calculele anterioare porneau de la ipoteza că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă la jumătatea lunii iulie și că traficul va reveni la situația de dinaintea războiului până în martie 2027. Estimările se bazau, de asemenea, pe un preț mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril în 2026 și de 78 de dolari pe baril în 2027.
Realitatea energetică este însă mai dificilă. Prețul petrolului se menține la aproximativ 100 de dolari pe baril, iar capacitatea de rafinare afectată a majorat cu încă 100 de dolari pe baril diferențialul de preț pentru produsele rafinate, inclusiv pentru motorină.
„Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema prețurilor ridicate la energie va persista probabil o vreme”, a declarat Georgieva. Contractele futures pentru țițeiul Brent indică, de asemenea, menținerea unor cotații ridicate până în 2027.
Datoria și dobânzile apasă economiile
Cele 191 de state membre ale FMI vor discuta la Bangkok și despre povara tot mai mare a datoriei publice. Potrivit instituției, aceasta a ajuns la cel mai ridicat nivel de după Al Doilea Război Mondial și ar urma să depășească 100% din PIB înainte de 2030.
Kristalina Georgieva a avertizat că guvernele nu se mai pot baza exclusiv pe o creștere economică mai rapidă pentru a-și echilibra finanțele. „Și cu toate acestea, nu observăm acțiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde prioritatea momentului o reprezintă planurile credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, susținute în unele cazuri de măsuri fiscale imediate, inclusiv pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare”, a spus șefa FMI.
După cinci ani și jumătate în care inflația s-a menținut peste țintele stabilite, presiunile asupra prețurilor continuă să fie alimentate de dezvoltarea inteligenței artificiale, de energia și alimentele mai scumpe, de tarifele comerciale, de cheltuielile suplimentare pentru apărare și de costurile mai mari ale serviciului datoriei.
„Acum ar putea fi un moment oportun pentru o orientare prudentă spre o politică monetară mai restrictivă în multe țări”, a afirmat Georgieva. Ea a considerat „extrem de adecvate” majorările de dobândă aplicate de Rezerva Federală a SUA, Banca Centrală Europeană și Banca Japoniei.
Riscul unei corecții în sectorul AI
Investițiile în inteligența artificială ar putea ajunge să depășească, raportat la PIB, nivelurile înregistrate în trecut pentru dezvoltarea căilor ferate, a rețelelor electrice sau a infrastructurii de telecomunicații.
Concentrarea tot mai mare a capitalului în sectorul AI pune presiune pe companiile din domeniu să livreze câștiguri și creșteri de productivitate suficient de mari pentru a justifica evaluările ridicate. Georgieva a avertizat că o dezamăgire a investitorilor s-ar putea transforma într-un „șoc de amploare”.