S&P urmează să anunțe pe 2 octombrie noul rating acordat României, care se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor. O eventuală coborâre sub nivelul „investment grade” ar putea majora costurile de împrumut ale statului și, treptat, ar putea influența creditele, investițiile și economiile românilor.
România are în prezent calificativul BBB- de la S&P și Fitch, respectiv Baa3 de la Moody’s. Toate aceste ratinguri sunt pe ultima treaptă a categoriei „investment grade”, imediat deasupra nivelului considerat speculativ.
Ce urmărește agenția de rating
La precedenta evaluare, S&P a păstrat ratingul României la BBB-, dar a menținut perspectiva negativă. Agenția analizează consolidarea fiscală, evoluția economiei, deficitul extern și capacitatea autorităților de a aplica măsurile necesare pentru reducerea dezechilibrelor.
Adrian Negrescu consideră că, pe lângă cifrele economice, va conta și stabilitatea politică necesară pentru aplicarea măsurilor fiscale. „S&P va anunța vineri ratingul. Agenția a spus clar ce urmărește: un guvern care funcționează și continuarea reducerii deficitului. Fără aceste două condiții, nota poate scădea. Un analist de la Fitch a avertizat recent că timpul se scurtează tocmai din cauza crizei politice”, a declarat economistul.
Silviu Gresoi spune că România pornește de la o poziție vulnerabilă, întrucât are deja cel mai mic rating din categoria recomandată investițiilor. „Menținerea acestuia ar evita o presiune suplimentară asupra economiei, dar nu ar rezolva problemele structurale. În primele șapte luni din 2026, statul a plătit peste 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, cu 26,5% mai mult decât anul trecut. O retrogradare ar putea scumpi și mai mult împrumuturile, ar pune presiune pe leu și, gradual, pe costul creditării populației și companiilor. Problema nu este doar cât ne împrumutăm, ci cât ajungem să plătim pentru fiecare leu împrumutat”, a afirmat analistul.
Statul plătește dobânzi tot mai mari
În primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a ajuns la 48,08 miliarde de lei, echivalentul a 2,34% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 76,44 miliarde de lei, respectiv 3,99% din PIB.
Veniturile bugetare au crescut cu 11,2%, iar cheltuielile totale au avansat cu 2,9%. În schimb, suma alocată dobânzilor a urcat la 40,12 miliarde de lei, cu 26,5% peste nivelul înregistrat în primele șapte luni din 2025.
Adrian Negrescu afirmă că diferența dintre cheltuielile și veniturile statului este acoperită prin împrumuturi din ce în ce mai scumpe. În septembrie, Ministerul Finanțelor și-a planificat împrumuturi de 7,2 miliarde de lei de la bănci.
La începutul lunii, România se împrumuta pe zece ani la o dobândă de 7,09%. Ulterior, la o licitație pentru 500 de milioane de lei, Ministerul Finanțelor a atras doar 290 de milioane, la o dobândă de 7,42%. La o altă licitație, instituția a solicitat 800 de milioane de lei și a obținut 520 de milioane.
„România plătește acum cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană la împrumuturile pe doi ani. Asigurarea împotriva riscului de nerambursare e cea mai scumpă dintre țările considerate încă sigure. Piețele ne tratează deja ca pe o țară cu probleme, deși nota oficială nu a coborât încă”, a explicat Adrian Negrescu.
Cum s-ar transmite efectele în economie
Un rating mai slab indică un risc mai mare pentru investitori. Aceștia pot cere randamente suplimentare pentru a cumpăra obligațiuni românești, iar statul ajunge să se finanțeze mai scump.
Economistul Claudiu Trandafir explică faptul că legătura dintre ratingul suveran și ratele populației nu este directă. „Ratingul de țară pare, la prima vedere, o informație care nu are nicio legătură cu rata unui român la bancă. În realitate, ambele pornesc de la același lucru: prețul riscului. Cu cât o țară este percepută ca fiind mai riscantă, cu atât finanțarea ei devine mai scumpă, iar când statul se finanțează mai scump, presiunea se poate transmite în timp către costul banilor din întreaga economie”, a declarat acesta.
O eventuală retrogradare nu ar însemna că ratele bancare cresc automat în ziua următoare. Costul creditelor este influențat și de politica monetară a BNR, inflație, lichiditatea din piață, cheltuielile de finanțare ale băncilor, indicii de referință și percepția generală asupra riscului.
Pentru creditele cu dobândă variabilă, evoluția indicelui de referință are un rol mai important asupra ratei plătite decât ratingul României, luat separat. Totuși, dacă vă împrumutați sau refinanțați un credit, veți resimți eventualele modificări ale costurilor generale de finanțare din economie.
Inflația anuală a coborât la 6,17% în august 2026, de la 8,16% în iulie. Scăderea nu garantează însă o reducere imediată a dobânzilor, deoarece BNR ia în calcul și perspectivele inflației, evoluția economiei, cursul de schimb și riscurile viitoare.
- Statul ar putea plăti dobânzi mai mari pentru obligațiunile emise;
- Companiile s-ar putea finanța mai scump, pe fondul creșterii riscului de țară;
- Băncile ar putea suporta costuri mai ridicate de finanțare;
- Creditele noi și refinanțările ar putea deveni mai costisitoare;
- Leul ar putea fi supus unei presiuni suplimentare;
- Investițiile în active și companii românești ar putea deveni mai puțin atractive.
Scenariul retrogradării la „junk”
O coborâre a ratingului sub categoria „investment grade” ar schimba percepția investitorilor asupra României. Intensitatea reacției ar depinde de amploarea deciziei, de măsura în care aceasta a fost deja anticipată și de evoluția piețelor financiare.
„Dacă S&P ar retrograda România la categoria «junk», efectele ar fi rapide. Leul s-ar deprecia, dobânzile ar crește și mai mult, iar noul guvern ar fi forțat să majoreze taxele. Nu e scenariul cel mai probabil – sunt șanse bune să nu se întâmple –, dar riscul există”, a spus Adrian Negrescu.
Economistul avertizează că o a doua retrogradare ar putea determina unele fonduri să vândă titlurile românești, chiar dacă Fitch și Moody’s ar păstra România în categoria statelor sigure. Într-un asemenea scenariu, costurile de finanțare ar putea crește puternic.
Ce înseamnă pentru economii
Decizia S&P nu îi privește doar pe românii care au credite. Cei care dețin titluri de stat sunt expuși, într-o altă formă, riscului suveran, iar schimbarea percepției pieței poate influența randamentele și prețurile instrumentelor financiare tranzacționate ulterior.
Pe piața de capital, un risc de țară perceput ca fiind mai mare poate afecta evaluarea companiilor locale, costul capitalului și interesul investitorilor pentru active românești. Menținerea ratingului nu ar elimina problemele fiscale, la fel cum o retrogradare nu ar însemna că ratele tuturor românilor cresc imediat cu un procent fix.
În primele opt luni, deficitul s-a redus cu aproape o treime față de anul precedent, însă această evoluție a fost obținută în principal prin taxe mai mari plătite de populație și companii. Economia s-a contractat cu 0,8% în prima jumătate a anului, iar datoria publică ar putea depăși 63% din PIB până în 2027.
„Investitorii nu se mai uită doar la cifre. Se uită la politică. Se întreabă dacă există un guvern capabil să țină disciplina bugetară și anul viitor. Fără stabilitate, dobânzile rămân ridicate. Iar aceste dobânzi se plătesc mult după ce scandalurile politice se sting – prin rate mai mari la credite, prin mai puțini bani pentru drumuri, spitale și școli, și prin presiune constantă pentru taxe noi”, a declarat Adrian Negrescu.
Claudiu Trandafir subliniază că o eventuală decizie negativă nu s-ar reflecta automat în rate pe 3 octombrie, dar ar putea influența direcția costurilor de finanțare în lunile următoare. „Nu înseamnă că pe 3 octombrie cresc automat ratele românilor, dar înseamnă că decizia din 2 octombrie contează pentru direcția în care se poate mișca finanțarea în perioada următoare”, a precizat economistul.