Mișcarea regulată protejează inima, însă un efort intens și neașteptat poate deveni riscant pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare nedescoperite sau necontrolate. Infarctul în timpul antrenamentului este rar, dar simptomele apărute la alergare, la sală ori pe teren nu trebuie ignorate.
În timpul exercițiilor, mușchii au nevoie de mai mult oxigen, iar inima își accelerează ritmul și pompează o cantitate mai mare de sânge. Dacă arterele coronare sunt îngustate de depuneri de grăsime, fluxul sanguin poate deveni insuficient, iar în anumite situații se poate ajunge la infarct miocardic.
Infarctul nu trebuie confundat cu stopul cardiac. Primul apare atunci când alimentarea cu sânge a unei zone a inimii este blocată sau redusă sever, în timp ce stopul cardiac este provocat, de regulă, de o tulburare electrică gravă, care împiedică inima să mai pompeze eficient. Un infarct poate declanșa un stop cardiac, dar cele două evenimente nu sunt identice.
Cine poate avea un risc crescut
Unele boli ale inimii nu dau simptome evidente până în momentul unui efort solicitant. La adulți, boala coronariană reprezintă o cauză importantă a evenimentelor cardiovasculare, iar în cazul sportivilor tineri pot exista afecțiuni structurale sau tulburări de ritm moștenite.
Riscul poate fi influențat de fumat, hipertensiune arterială, diabet, colesterol ridicat, obezitate și antecedente familiale de boală cardiovasculară apărută la vârste mici. Vârsta și eventualele manifestări anterioare, precum leșinul, palpitațiile sau durerile în piept, sunt de asemenea relevante.
Faptul că nu aveți un diagnostic cardiac nu reprezintă o garanție că nu există nicio problemă. Totuși, o persoană fără simptome și fără factori de risc importanți, care începe cu activitate moderată, nu are automat nevoie de investigații complexe.
Evaluarea medicală este indicată în special atunci când aveți dureri toracice, respirație neobișnuit de dificilă, leșin sau palpitații la efort. Ea este importantă și pentru cei cu boli cardiovasculare cunoscute, factori de risc semnificativi ori rude care au suferit un deces cardiac neașteptat la vârstă tânără.
Pericolul începutului prea intens
După ani de sedentarism, tentația de a recupera rapid poate duce la alergări lungi, ritmuri prea mari sau antrenamente peste nivelul real de pregătire. Un efort intens și neobișnuit poate crește temporar riscul unui eveniment cardiovascular acut la persoanele vulnerabile, mai ales dacă există o afecțiune nediagnosticată.
Începutul sigur presupune mers alert, exerciții moderate și creșterea treptată a duratei și intensității. Aceeași abordare este necesară când reveniți la sport după o pauză îndelungată, deoarece motivația nu înlocuiește condiția fizică pierdută.
Nici sportivii antrenați nu sunt complet protejați de probleme cardiace. Forma fizică reduce numeroase riscuri pe termen lung, dar nu exclude toate bolile și nu justifică ignorarea simptomelor.
Semne care cer oprirea efortului
Respirația accelerată și oboseala firească pot apărea în timpul antrenamentului, însă anumite manifestări trebuie tratate ca semnale de alarmă:
- durere, presiune sau senzație de strângere în piept;
- disconfort care se extinde spre unul sau ambele brațe, spate, gât, mandibulă ori partea superioară a abdomenului;
- dificultăți de respirație disproporționate față de intensitatea exercițiului;
- amețeală severă sau senzație de leșin;
- palpitații însoțite de slăbiciune, durere toracică ori amețeală.
Un infarct nu provoacă întotdeauna o durere intensă. La unele persoane, inclusiv la femei, pot apărea mai ales oboseală neobișnuită, greață, transpirații reci sau senzație de lipsă de aer.
Dacă apar simptome sugestive pentru un infarct sau pentru un alt eveniment cardiac grav, opriți imediat activitatea și sunați la 112. Nu încercați să încheiați antrenamentul și nu mergeți singuri cu mașina la spital.
În cazul în care o persoană se prăbușește, nu răspunde și nu respiră normal, apelați 112 și începeți resuscitarea cardiopulmonară, urmând instrucțiunile dispecerului. Dacă aveți la dispoziție un defibrilator automat extern, folosiți-l conform indicațiilor aparatului.
Când este necesar consultul
Medicul poate decide, în funcție de istoricul fiecăruia, măsurarea tensiunii arteriale, analize de sânge, electrocardiogramă sau alte investigații. Nu toate persoanele au nevoie de aceleași teste, iar un rezultat normal la o singură examinare nu elimină orice posibilă afecțiune.
Scopul consultului nu este interzicerea sportului, ci stabilirea nivelului de efort potrivit și identificarea situațiilor în care antrenamentul trebuie modificat. Pentru persoanele sănătoase, care încep cu exerciții moderate și nu au simptome sau riscuri importante, mișcarea poate fi începută gradual.
Activitatea fizică regulată ajută la controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, îmbunătățește condiția fizică și reduce pe termen lung riscul bolilor cardiovasculare. Recomandările generale vizează cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână sau 75 de minute de efort intens, alături de exerciții de forță în minimum două zile.
Aceste obiective trebuie adaptate stării de sănătate și capacității fiecăruia. Plimbările susținute, mersul pe bicicletă, înotul sau exercițiile concepute pentru nivelul vostru pot reprezenta un început potrivit, cu condiția ca progresul să fie gradual și semnalele organismului să fie respectate.