Economia zonei euro a crescut cu 0,4% în trimestrul al treilea, însă evoluția principalelor state a fost neuniformă. Franța a înregistrat o contracție de 0,1%, Germania a avansat cu doar 0,2%, iar Spania și Irlanda au raportat cele mai importante creșteri.
Rezultatul Franței, a doua economie a regiunii, a fost neașteptat și a venit pe fondul tensiunilor politice și al problemelor legate de buget. Randamentele împrumuturilor guvernamentale au urcat, în timp ce deficitul ridicat și datoria publică acumulată au sporit îngrijorarea investitorilor.
Presiunile economice sunt amplificate de protestele desfășurate la nivel național împotriva scumpirii vieții. În unele situații, manifestațiile au degenerat în confruntări violente.
Germania, cea mai mare economie a zonei euro, a avut un avans modest, de 0,2%, iar Italia nu a consemnat nicio schimbare. Spania a crescut cu 0,6%, susținută de consumul intern, turism și îmbunătățirea productivității, chiar dacă țara se confruntă la rândul ei cu proteste privind prețurile locuințelor și costul vieții.
Irlanda a raportat o expansiune de 5,5%. Datele privind produsul intern brut irlandez sunt însă volatile, deoarece numeroase multinaționale își înregistrează în această țară activitățile financiare, ceea ce poate influența puternic rezultatele trimestriale.
Dobânzile și riscurile economice
Cifrele Eurostat au fost publicate la o zi după ce Banca Centrală Europeană a decis să păstreze dobânzile la nivelul existent. BCE a transmis că majorarea prețurilor la energie nu a produs, până acum, efecte secundare importante asupra inflației, dar a avertizat că amenințările pentru creșterea economică sunt mai mari.
O nouă majorare a dobânzilor în decembrie rămâne posibilă dacă presiunile asupra prețurilor se mențin. Joe Nellis, director de cercetare economică la firma de consultanță MHA, consideră că rezistența zonei euro este surprinzătoare în raport cu dificultățile economice și geopolitice actuale.
Analistul a atras însă atenția că rezultatele recente pot ascunde vulnerabilități de durată: productivitate scăzută, investiții insuficiente, schimbări demografice nefavorabile și pierderea competitivității industriei.
Perspectivele pentru 2027 sunt incerte, în special din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Prelungirea crizei ar putea majora costurile energiei și transporturilor, exercitând o presiune suplimentară asupra bugetelor gospodăriilor europene, într-un moment în care încrederea consumatorilor este deja redusă.