Chișinăul a urcat șapte poziții în clasamentul celor mai bune 1.000 de orașe ale lumii. Capitala Republicii Moldova este evaluată într-un indice care măsoară performanța urbană din punct de vedere economic și social.
Analiza ia în calcul cinci criterii principale: economia, capitalul uman, calitatea vieții, mediul și guvernanța. Sunt urmărite atât capacitatea orașelor de a atrage oameni, investiții și activități economice, cât și condițiile oferite locuitorilor.
Chișinăul în peisajul regional
În Europa Centrală și de Est, mai multe orașe au înregistrat progrese importante. Chișinăul se află în urma unor capitale și metropole din regiune, dar ocupă o poziție mai bună decât alte centre urbane din partea de est a Europei.
Evoluția orașelor din această zonă este asociată cu dezvoltarea economică, creșterea veniturilor și transformările produse în cei peste 20 de ani de la aderarea mai multor state la Uniunea Europeană. Varșovia a urcat 109 poziții față de anul trecut și s-a apropiat de primele 50 de locuri, iar Bratislava și Sofia au avansat, la rândul lor.
Praga este orașul cel mai bine clasat din Europa Centrală și de Est, pe locul 51. Estimările indică faptul că Praga, Varșovia și Tallinn ar putea conduce clasamentele privind creșterea economică în Europa în anii următori.
Liderii clasamentului global
New York și Londra își păstrează primele două poziții, susținute de dimensiunea economiilor și de robustețea piețelor muncii. Parisul rămâne pe locul al treilea, cu rezultate deosebit de bune la capitolul calitatea vieții.
Opt dintre primele zece orașe sunt aceleași ca în ediția precedentă. Seattle, San Francisco, Dublin, Boston, San Jose, Tokyo și Zurich completează grupul orașelor aflate în partea superioară a clasamentului.
Stabilitatea acestor centre urbane este pusă pe seama capacității lor de a atrage forță de muncă înalt calificată și companii inovatoare. Performanțele bune la mai multe categorii se susțin reciproc, contribuind la menținerea unui avantaj competitiv.
Diferențe între regiuni
Statele Unite au 30 de orașe în primele 100 de poziții. Centrele urbane americane obțin în special rezultate ridicate la economie și capital uman, în timp ce orașele europene sunt avantajate de scorurile privind calitatea vieții, mediul și guvernanța.
Australia, Elveția și țările nordice oferă exemple de orașe cu rezultate echilibrate pe mai multe criterii. Melbourne și Sydney au coborât din top 10, în principal din cauza unor estimări mai moderate pentru creșterea PIB-ului și a ocupării forței de muncă în următorii cinci ani, dar ocupă în continuare locurile 13 și 16.
Toate orașele australiene se află în primele 100, iar cinci dintre ele sunt în top 50. În Elveția și în țările nordice, scorurile bune la guvernanță, mediu și calitatea vieții susțin pozițiile ridicate.
Asia recuperează diferența
Orașele asiatice reduc treptat decalajul față de centrele urbane din economiile dezvoltate. Reorientarea economiei mondiale către est va influența clasamentele viitoare, în special pe măsură ce orașele din Asia de Est și de Sud, Europa Centrală și de Est și Orientul Mijlociu își consolidează pozițiile.
China și India se află în centrul acestei schimbări. Shanghai, Beijing și Delhi sunt încă în afara primelor 100 de locuri, însă sunt așteptate să înregistreze unele dintre cele mai mari creșteri ale PIB-ului.
Până în 2050, orașele chineze și indiene incluse în analiză ar urma să aibă împreună o pondere din PIB mai mare decât orașele europene. Dubai și Riad au intrat deja în primele 50 de poziții, după investiții majore în infrastructură, îmbunătățirea calității vieții și atragerea de profesioniști și companii.
Conflictul din Iran reprezintă un risc pentru acest model de dezvoltare, însă orașele din Orientul Mijlociu sunt în continuare așteptate să genereze o creștere economică semnificativă.