Salariile din România au crescut în 2026, însă scumpirile au redus puterea de cumpărare a angajaților. Datele pentru luna iulie arată o piață a muncii cu diferențe mari între domenii, cerere concentrată pe meserii și muncă necalificată, dar și cu una dintre cele mai reduse rate de ocupare din Uniunea Europeană.
Câștigul salarial mediu net a ajuns la 5.820 de lei în iulie, cu 86 de lei, respectiv 1,5%, peste nivelul din iunie. Salariul mediu brut a urcat la 9.709 lei, după o creștere lunară de 145 de lei.
Raportat la iulie 2025, venitul net mediu a fost mai mare cu 5,5%. Totuși, indicele câștigului salarial real a coborât la 97,5%, ceea ce indică o pierdere de aproximativ 2,5% a puterii de cumpărare.
Inflația anuală din iulie a fost de 8,16%, peste avansul salariului net. În august, rata anuală a inflației a încetinit la 6,17%, însă serviciile s-au scumpit cu 11,28% într-un an, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar alimentele cu 2,62%.
Diferențe mari între salarii
Media națională ascunde decalaje considerabile între sectoare. Cele mai mari câștiguri nete au fost raportate în programare și consultanță în tehnologia informației, cu 13.464 de lei, și în extracția petrolului brut și a gazelor naturale, cu 13.140 de lei.
La polul opus, angajații din alte activități de servicii au avut o medie netă de 2.986 de lei, iar cei din pescuit și acvacultură, de 3.023 de lei. Diferența dintre domeniul cu cele mai mari venituri și cel cu cele mai mici depășește astfel 10.000 de lei pe lună.
Variațiile lunare au fost, de asemenea, neuniforme:
- activitățile juridice și de contabilitate au înregistrat o creștere de 23,4%;
- extracția petrolului și gazelor a avut un avans de 20,2%;
- activitățile de arhitectură și inginerie, fabricarea autovehiculelor, închirierea și leasingul, precum și unele activități profesionale, științifice și tehnice au consemnat creșteri între 8% și 14,5%;
- scăderi între 7,5% și 11,5% au apărut în fabricarea produselor din tutun, editare, producția calculatoarelor și a echipamentelor electronice și optice, telecomunicații, fabricarea de mașini și utilaje și industria farmaceutică.
Aceste modificări nu înseamnă automat majorări sau reduceri permanente de salarii. Nivelul mediei poate fi influențat de prime trimestriale, anuale sau de vacanță, bonusuri de performanță, sume distribuite din profit, producție, încasări sau schimbări în structura personalului.
În sectorul bugetar, câștigul salarial net a crescut față de iunie cu 1,5% în sănătate și asistență socială și cu 0,6% în administrația publică. În învățământ, media a scăzut cu 1,1%.
România are costuri reduse ale muncii
În 2025, costul mediu al unei ore de muncă a fost de 13,6 euro în România, față de 34,9 euro la nivelul Uniunii Europene și 38,2 euro în zona euro. Indicatorul include atât salariul, cât și toate costurile suportate de angajator.
România a avut al doilea cel mai mic cost orar al muncii din UE, după Bulgaria, unde acesta a fost de 12 euro. În Ungaria, costul a ajuns la 15,2 euro, în timp ce în Luxemburg a fost de 56,8 euro, în Danemarca de 51,7 euro, iar în Țările de Jos de 47,9 euro.
Costul orar din România a reprezentat aproximativ 39% din media Uniunii și a fost de peste patru ori mai mic decât în Luxemburg. În 2025, acesta a crescut cu 10,6% în moneda națională, cel mai rapid ritm dintre statele membre care nu folosesc euro, înaintea Ungariei, cu 8,9%, și Poloniei, cu 8,8%.
Creșterea a încetinit în 2026. În trimestrul al doilea, componenta salarială a costului orar al muncii era cu 1,8% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, față de 3,2% în UE. Creșteri mai mari au fost raportate în Bulgaria, cu 9,9%, Lituania, cu 9,6%, și Croația, cu 8,9%.
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut a crescut la 4.325 de lei, de la 4.050 de lei. Noul prag reprezintă aproximativ 45% din salariul mediu brut din iulie, de 9.709 lei, însă cele două valori nu sunt echivalente: salariul minim este stabilit legal, iar media reflectă veniturile efectiv plătite și poate include prime și bonusuri.
Între iulie 2016 și iulie 2026, salariul minim din România a avut o creștere medie anuală de 11,6%, al doilea cel mai mare ritm din UE, după Lituania, cu 11,7%. Bulgaria a înregistrat 11,2%, Polonia 10,4%, iar Ungaria 10%.
Chiar și după această majorare, România se află printre statele UE cu un salariu minim brut sub 1.000 de euro pe lună. Diferența se reduce atunci când veniturile sunt ajustate la nivelul prețurilor, iar salariul minim românesc ajunge în grupa de mijloc a Uniunii potrivit standardului puterii de cumpărare.
Puține posturi vacante
În trimestrul al doilea din 2026, rata locurilor de muncă vacante din România a fost de 0,5%, cea mai mică valoare dintre statele membre pentru care există date comparabile. Media UE a fost de 2%, iar rate mai ridicate au fost înregistrate în Țările de Jos, cu 4,1%, Belgia, cu 3,3%, Malta, cu 3,1%, și Austria, cu 2,9%.
Polonia și Bulgaria au avut câte 0,8%. Rata posturilor vacante arată ponderea locurilor neocupate în totalul posturilor existente, dar nu exclude deficitul de personal în anumite meserii, județe sau domenii de competență.
La 16 septembrie, angajatorii aveau declarate la nivel național 34.645 de locuri de muncă în evidențele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Cele mai multe oferte vizau următoarele ocupații:
- 3.868 de posturi pentru conducători auto de transport rutier;
- 1.943 de locuri pentru manipulanți de mărfuri;
- 1.923 de posturi pentru curieri;
- 1.583 de locuri pentru muncitori necalificați în construcții;
- 1.243 de posturi pentru muncitori necalificați la spargerea și tăierea materialelor de construcții;
- 1.227 de locuri pentru lucrători comerciali;
- 1.079 de posturi pentru agenți de securitate.
Doar 2.110 dintre posturile declarate, adică aproximativ 6%, erau destinate persoanelor cu studii superioare. În această categorie erau incluși ingineri, medici, manageri, economiști și alți specialiști.
Pentru absolvenții de liceu sau de școli postliceale erau disponibile 6.789 de locuri, iar 7.209 posturi se adresau persoanelor cu studii profesionale. Cea mai mare categorie era reprezentată de cele 18.537 de locuri pentru persoane fără studii sau cu studii primare și gimnaziale, adică aproximativ 53,5% din total.
Rata de 0,5% calculată de Eurostat și numărul de locuri raportate de ANOFM măsoară lucruri diferite. Prima este folosită pentru comparații între țări și raportează posturile vacante la dimensiunea întregii piețe a muncii, în timp ce evidența ANOFM cuprinde ofertele declarate agențiilor și se schimbă odată cu ocuparea, expirarea sau publicarea unor noi posturi.
Șomaj concentrat în mediul rural
La sfârșitul lunii iulie, ANOFM avea înregistrați 259.889 de șomeri, iar rata șomajului înregistrat a fost de 3,25%, față de 3,20% în iunie. Dintre aceștia, doar 57.758 primeau indemnizație, în timp ce 202.131 de persoane, aproape 78% din total, erau neindemnizate.
Cei mai mulți șomeri proveneau din mediul rural: 189.066 de persoane, comparativ cu 70.823 din mediul urban. Bărbații reprezentau 133.472 de persoane, iar femeile 126.417.
Grupa de vârstă de peste 55 de ani era cea mai numeroasă, cu 66.284 de șomeri, urmată de categoria 40-49 de ani, cu 61.648. În rândul persoanelor cu vârste între 25 și 29 de ani erau înregistrate 14.805 persoane fără loc de muncă.
Șomajul este concentrat și în rândul persoanelor cu nivel redus de educație. Cei fără studii sau cu studii primare reprezentau 28,98% din total, iar persoanele cu studii gimnaziale încă 33,70%; împreună, cele două categorii depășeau 62%. Absolvenții de studii universitare reprezentau 4,9% dintre șomerii înregistrați.
Rata calculată de ANOFM nu trebuie confundată cu indicatorul statistic utilizat de INS și Eurostat. Agenția numără persoanele înscrise în evidențele sale, în timp ce statistica armonizată se bazează pe ancheta forței de muncă, astfel că o persoană poate fi considerată șomeră potrivit metodologiei statistice fără să fie înregistrată la ANOFM.
Conform datelor INS, rata șomajului ajustată sezonier a fost de 6,4% în iulie, cu 0,4 puncte procentuale sub nivelul din iunie. Numărul persoanelor fără loc de muncă, cu vârste între 15 și 74 de ani, a fost estimat la 526.800, față de 555.500 în iunie, dar peste nivelul de 484.800 consemnat în iulie 2025.